Este foarte bine cunoscut fenomenul “déjà vu”, denumirea completa fiind ”déjà vu, deja connu”, adica in anumite momente ai senzatia clara si sti dinainte ca urmeaza o anumita succesiune de evenimente, bune sau rele. Cand acest fenomen este autentic apare si o stare ciudata de ameteala si de perceptie mai vie si mai intensa, care se stie ca are legatura cu Vishuddha Chakra, doar ca pentru un yogin este normal sa aibe o stare de constiinta limpede si clara. Pentru un om obisnuit – care este un pic mai confuz in viata de zi cu zi – aceasta stare brusca de viziune si claritate poate sa fiu un pic naucitoare. Intotdeauna fenomenul de déjà vu deja connu este insotit de aceasta senzatie; cea mai simpla explicatie, pentru ca nu trebuie sa ne complicam, ci sa cautam explicatii simple, este ca, intr-adevar, fiinta umana are capacitati precognitive, adica are capacitatea de a anticipa viitorul si nu numai fiinta umana. Va dau un singur exemplu celebru: marinarii – stiau foarte bine ca de pe o corabie care era ancorata in port plecau sobolanii in sir indian desi pe corabia respectiva erau grane, erau cereale bune de mancat, dar cu toate astea sobolanii plecau toti de pe corabie; se stia ca acea corabie se va scufunda si era foarte greu ca si capitan de corabie sa mai angajezi pe cineva daca la un moment dat marinarii vedeau ca sobolanii pleaca de pe corabie.

Pentru ca natura a creat animalele si fiintele umane cu anumite capacitati legate de autoconservare si daca este necesar intr-o anumita masura sa anticipezi viitorul, pur si simplu natura a inzestrat chiar si animalele, nu mai zic fiintele umane, cu aceasta capacitate precognitiva. Din pacate aceasta capacitate este inhibata si neconstientizata in mod normal de catre fiintele umane, iar cand cineva are un fenomen de déjà vu deja connu, de fapt se intampla urmatorul lucru: noaptea cateodata, pentru ca noaptea sa stiti ca avem capacitati paranormale pe care nu le avem si in timpul zilei, numai ca noaptea, din pacate, nu suntem constienti, ne aducem aminte vag sub forma unor vise care sunt reprezentari deformate ale experientelor reale pe care le avem in timpul zilei. Si cateodata noaptea cand visam secvente intregi de a doua zi, insa bineinteles ca le uitam asa cum uitam majoritatea viselor.

Sa stiti ca ce va aduceti voi aminte, un vis, doua, este o mica parte din ceea ce ati visat intr-o noapte. Intr-o noapte visati cat intr-o viata de om ca sa zic asa si nu va aduceti aminte aproape nimic din asta, dar daca ati visat o secventa care urmeaza sa se intample a doua zi si apoi a doua zi chiar se intampla, aveti senzatia faptului ca ati mai vazut undeva secventa respectiva. De fapt ati vazut-o in mintea voastra, in timpul noptii, atunci cand ati visat.

Aceste secvente nu apar intamplator; cateodata au rolul de a ne preveni de un pericol, iar alteori mai reprezinta jaloane spatio-temporale adica, cum sa va spun, noi… o sa va explic alta data mai bine lucrul asta. Cand realizam anumite alegeri, suntem ca un punct care se deplaseaza pe o retea, iar pe o retea cauzala poti sa mergi pe un drum si la un moment dat poti sa ajungi pe o raspantie, doar in acea raspantie poti sa faci o alegere, ca sa zic asa. Sa zicem ca, intr-o viata de om, o raspantie este momentul in care ai terminat liceul si vrei sa dai la facultate. Odata ce ai terminat liceul ai mai multe posibilitati: te poti hotari, dar odata ce ai dat la o facultate este foarte probabil ca o vei si termina si atunci, pentru 4 – 5 ani nu prea ai de ales, dupa ce ai terminat facultatea iarasi se desface un evantai de posibilitati si din punctul asta de vedere, se spune totusi ca noi avem anumite variante prestabilite. Deci desi aparent in orice secunda putem sa facem o mie si una de alegeri, in realitate nu sunt atat de multe, adica in realitate un om are doua – trei, alegeri fundamentale in viata lui si atunci indiferent ce alegeri intermediare vom face, la sfarsit putem sa fim in doua, trei, patru, cinci variante finale – nu foarte multe, nu sute si mii de variante. Prin urmare, atunci cand avem un déjà vu deja connu, stim ca acela este un punct nodal prin care trebuia sa trecem, este ca un punct de reper si ne confirma ca intr-un anumit fel, am ales bine pana atunci, dupa care bineinteles ca intram in necunoscut si iar trebuie sa facem alegeri.
Deci primim cateodata un fel de confirmari ca am facut alegeri bune pana in punctul repectiv.

Inveti sa observi aceste momente si sa te folosesti de ele ca de un fel de… exact ca un alpinist se foloseste de anumite semne, adica la un moment dat mergi mergi mergi, nu vezi niciun semn, nu sti daca te-ai ratacit sau nu si pe urma in sfarsit vezi un semn (stiti cum, ati fost la munte, sunt semne caracteristice), atunci sti: “A! sunt pe drumul cel bun, pot sa merg mai departe.”
Dar asta este diferenta intre un intelept si un om profan pentru ca un om profan nu se uita la semne si atunci pierde foarte mult. Deci universul este foarte inteligent, este extrem de inteligent si ne trimite o gramada de semne deci acolo unde un intelept vede o multime de semne pe care stie sa le si interpreteze, acolo un om prost nu vede nici un semn. Mai exista o varianta particulara de prostie si anume superstitia, in care semnele sunt interpretate gresit, gen vezi o pisica neagra si spui: “Ghinion!” Vreti sa va spun ceva: o pisica neagra este mai degraba un noroc, dar norocul pentru un om inteligent este ghinion pentru omul prost, si atunci omul prost o sa zica: “Vai! O sa am o zi proasta” cand de fapt o pisica neagra este mai terapeutica decat o pisica normala, chiar mai sanatoasa, chiar mai benefica, dar vedeti cum superstitiile populare pot sa inverseze realitatea.

Deci e rau sa nu vezi semnele si e si mai rau sa le vezi si sa le interpretezi gresit si e foarte bine daca esti un intelept si sti sa vezi semnele si sa te orientezi dupa ele. Cand practicati yoga o sa vedeti ca o sa incepeti sa vedeti semnele mai bine, mai clar.

Lasă un răspuns