Există lucruri care ne stau în putinţă le schimbăm sau ni le însuşim şi altele care aparţin altora sau supuse constrângerilor. Fericirea noastră depinde de înţelegerea şi acceptarea acestei diferenţe, iar suferinţa vine din dorinţa de a avea prea mult (inclusiv ceea ce nu depinde de noi). Pentru a fi fericiţi trebuie ne detaşăm de ceea ce nu putem schimba.

Aşa cum nu trebuie dorim ceea ce nu depinde de noi, pentru a evita eşecul şi dezamăgirea, la fel trebuie nu ne temem de ceea ce nu depinde de noi pentru încercarea de a le ocoli ce nu putem schimba (moartea de exemplu), de asemenea duce la suferinţă şi sentimentul de neputinţă. El recomandă acţiunea şi non acţiunea pură, fără constrângere şi încrâncenare, în armonie cu firea.
De la bun început când ne ataşăm de cineva sau ceva trebuie fim conştienţi de perisabilitatea lor pentru a nu suferi atunci când le vom pierde.

Problema cea mai mare a oamenilor nu este ceea ce se întâmplă în viaţa lor dincolo de controlul acestora, ci atitudinea şi gândurile lor despre ceea ce li se întâmplă şi e important  ne asumăm responsabilitatea gândurilor noastre, această asumare fiind considerată o desăvârşire a educaţiei. Este important nu ne lăsăm amăgiţi de iluzia altcineva ne răneşte şi amânăm o eventuală ceartă, pentru a dobândi putere de stăpânire.

Atunci când omul reuşeşte se mândrească doar pentru realizările proprii şi are ambiţii realizabile, se poate numi un om liber pentru nu este măcinat de ambiţia lucrurilor irealizabile, invidiei sau geloziei. El a făcut ceea ce e în concordanţă cu natura sa.

Nu putem dobândi şi păstra decât ceea ce putem păstra cu încredere şi cuviinţă şi nu ceea ce aşteaptă alţii de la noi dobândim, pentru  suişurile şi coborâşurile din rang sunt o sursă de nefericire, întrucât ţin de valorile acordate de alţii şi nu de noi înşine.

E bine privim lucrurile neplăcute care ni se întâmplă cu aceeaşi detaşare atunci când auzim i s-a întâmplat altcuiva şi acceptarea lor fiind naturală şi în rânduiala lucrurilor, apelând la un eu-martor din noi, pentru niciun lucru nu e rău prin el însuşi ci doar noi îl putem categorisi ca fiind rău sau bun în funcţie de cum ne afectează.

Epictet recomandă evaloarea corectă a scopurilor de la bun început cu toate etapele necesare pentru a le atinge, pentru a putea fi constanţi şi a duce la capăt ce ne-am propus în locul unui entuziasm iniţial urmat de inconstanţă şi acţiuni făcute pe jumătate. Evaluarea corectă constă şi în obiectivitatea de a recunoaşte dacă ceea ce dorim ne reprezintă şi suntem făcuţi pentru ceea ce ne propunem realizăm, pentru fiecare e făcut pentru altceva.

Nimeni nu are asupra noastră puterea de a ne răni decât în măsură în care îi dăm noi această putere şi totul depinde de modul nostru de raportare. E în firea noastră ocolim întâmplările neplăcute, deci trebuie avem credinţa , bazându-ne pe acest instinct şi lăsându-ne de bunăvoie în seama a ceea ce se întâmplă, totul se îndeplineşte cu gândul cel mai bun, iar ceea ce nu ţine de noi nu este nici bun, nici rău.

Fiind detaşaţi de ceea ce urmează se întâmple, trebuie privim fără teamă previziunile despre viitor şi acceptăm cu seninătate neprevăzutul şi primejdiile.

Se recomandă trăirea autentică:  fim la fel şi în singurătate şi în preajma celorlalţi şi cumpătarea în vorbire, evitarea jurămintelor dacă situaţia nu o cere şi păstrarea atenţiei.
În privinţa plăcerilor trebuie ne gândim dacă merită sacrificial făcut pentru a ne-o satisface şi chiar dacă ajungem la concluzia merită, trebuie nu ne lăsăm compleșiti. Când vom depăşi iluziile ce ţin de plăcerile senzoriale nu trebuie ne mândrim cu asta ci fim discreți în privinţa realizărilor noastre personale.

Omul de rând, spre deosebire de filozof, consideră binele şi răul vin din afară sa. Omul pe calea desăvârşirii, însă, nu învinovăţeşte şi nu laudă pe nimeni; e modest şi îşi asumă binele şi răul din viaţă sa, s-a detaşat de dorinţa de a dobândi şi ocoleşte numai ceea ce stă în puterea sa  ocolească.

Ce spun alţii despre noi nu trebuie ne preocupe ci ne urmăm propriul drum pentru perseverenţa ţine exclusiv de noi.

Lasă un răspuns