Postul a devenit din ce in ce mai popular in ultimii ani, dar de unde a survenit interesul? In timp ce oamenii au tinut post pentru mii de ani, se pare ca acum oamenii constientizeaza ca exista si alte motive pentru a tine post dincolo de devotamentul religios. Printre cercetatori este destul de disputata ideea ca postul ajuta la buna functionare a corpului, insa multe studii arata ca postul ajuta la detoxifierea corpului si, in combinatie cu o alimentatie adectava dupa aceasta practica, poate vindeca boli cardiace, lupusul, artrita si depresia. Cu toate acestea, nu este recomandat sa nu manaci pentru a slabi, ci mai degraba sa schimbi obiceiurile in alimentatie.
Dar de ce atat de multe religii au incorporat postul ca practica? Acesta a jucat un rol cheie in cele mai multe religii majore( exceptand Zoroastrismul ce il interzice), fiind asociat caintei si autocontrolului.
Pitagora a fost un sustinator al postului si in timpul secolului al 14-lea era de asemenea practicat de Sfanta Ecaterina din Siena. Faimosul doctor renascentist Paracelsus a denumit postul „doctorul interior”. Cei devotati acestei practici sustin faptul ca le aduce reinnoire fizica si spirituala. In alte culturi vechi, postul era cerut inainte de a merge la razboi sau ca parte dintr-un ritual de maturizare. Amerindienii foloseau postul pentru a evita catastrofe precum foametea.
In continuare vom vedea pe scurt semnificatia postului in cateva religii majore.
Catolicismul
Astazi, postul presupune o reducere a consumului de mancare la o masa mare sau doua mai mici pe zi, iar carnea trebuie evitata. Aceasta practica este facuta in perioadele pe pocainta, precum Pastele, in fiecare zi de vineri si de miercuri, cateva sarbatori speciale si zilele dinaintea unor festinuri mari.
Aceasta practica s-a adaptat mult de-a lungul anilor, devenind din ce in ce mai putin restrictiva. Din punct de vedere istoric, postul negru consta intr-o singura masa pe zi ce se lua doar dupa apus. Carnea, ouale, lactatele si alcoolul erau interzise. In timpul Saptamanii Sfinte(ultima saptamana din postul Pastelui), masa putea sa contina doar paine, sare, ierburi si apa. Aceste porunci au slabit in secolul al 14-lea, masa fiind mutata la amiaza si permitandu-se o gustare seara. In secolul al 19-lea, o gustare de dimineata era permisa, iar in secolul 20 puteai substitui postul prin rugaciune si acte de caritate.
Ortodoxismul
Acestia sunt mult mai stricti decat catolicii, ei evitand consumul de produse animale, alcool, chiar si ulei de masline. Pe langa aceasta, se cere de la credincios urmarea unei atitudini smerite prin care el sa se abtina de la orice fapta rea si sa se sustraga distractiilor pentru a se pune la unison cu sufletul lor.
Mormonismul
In traditia mormona ei practica postul duminica prin abtinerea de la doua mese in prima duminica a fiecarei luni pentru o fereastra de 24 de ore. In aceasta duminica membrii bisericii isi marturisesc pacatele cu comunitatea.
Islamul
Postul e unul dintre cei cinci stalpi ai Islamului. Ceilalti sunt rugaciunea, actele de caritate, pelerinajul si declaratia credintei. Ramadanul, o sarbatoare ce presupune postul, este respectat pentru o luna in fiecare an si in timpul acesteia nu este permis sa se manance in timpul zilei. Aceasta include alcoolul si tigarile. Sunt de asemenea zile de post ce nu sunt obligatorii, precum lunea si joia, insa anumite sarbatori, mai ales cele ce implica un festin, interzic postul.
In islamism, postul incepe cu setarea intentiei ce poate fi privata. Daca postul este intrerupt, credinciosul trebuie sa posteasca o zi in plus, insa daca este intrerupt prin sex, acesta trebuie sa posteasca pentru doua luni sau sa hraneasca/imbrace 60 de oameni.
Practica postului este considerata ca un act ce te apropie de Dumnezeu, aducandu-te mai aproape si de ceilalti practicanti si ajutandu-te sa empatizezi cu cei mai putini norocosi. Este de asemenea un mod de a controla dorintele. Postul fara o intentie spirituala este vazut adesea ca simpla infometare.
Iudaism
Iudaismul traditional implica sase zile de post de-a lungul anului, in timpul carora practicantul nu are voie sa manance sau sa bea de la rasarit pana la urmatorul rasarit( 24 de ore). In timpul Yom Kippur-ului si Tisha B’Av-ului urmatoarele restrictii se aplica in plus: spalatul, purtatul hainelor de piele, folositul parfumului si sexul. Celelalte patru zile nu au astfel de restrictii.
Budismul
Calugarii si calugaritele ce urmeaza regulile din codul Vinayei nu mananca masa de seara. Aceasta duce la o perioada de post destul de lunga in fiecare zi, desi aceasta practica nu este considerata un post propriu-zis, ci, mai degraba, este un regim ce ii ajuta pentru meditatie si sanatate.
Sunt opt povete ce interzic activitati precum uciderea, furatul, sexul, intoxicatia, vorbitul de rau, cantatul/dansatul/muzica etc. Budistii devotati urmeaza aceste reguli tot timpul, in timp ce mirenii budisti le urmeaza doar in fiecare zi de Uposatha.
Hinduismul
Vrata, o practica religioasa ce implica anumite obligatii, face parte din paleta de obiceiuri hinduse. Postul complet si chiar cel partial este o astfel de vrata. In timpul unei perioade de vrata, credinciosul trebuie sa ramana curat, celibatar, sa fie onest, tolerant, sa se abtina de la carne si sa realizeze anumite ritualuri. Odata inceputa, o vrata trebuie sa fie terminata si nu este voie sa se inceapa alta.
Perioade de post ale lunii includ apusul de dinaintea rasaritului dupa Ekadashi – faze lunare ce se petrec de doua ori pe luna. Zeitatile au zile diferite in care se posteste. Shiva, spre exemplu, cere postul lunea, in timp ce Vishnu joia.
Un post strict pentru hindusi inseamna fara mancare sau apa de la rasaritul zilei precedente pana la 48 de minute dupa rasaritul zilei urmatoare( aproximativ 36 de ore).
Jainismul
Practica postului este comuna printre credinciosi, care sunt vegetarieni stricti. Acestia incorporeaza multe forme ale postului in viata de zi cu zi, inclusiv a nu manca pana la satietate. Postul complet implica fie fara mancare si fara apa, fie doar apa fiarta( menita sa omoare toate microorganismele din ea).
In aceasta religie, se crede ca prin post iti controlezi cerintele corpului, ridicand sufletul si rezolvand problema acumularii de karma nefavorabila. Pe durata postului, practicantul trebuie sa-L venereze pe Dumnezeu, sa-i serveasca pe calugari si calugarite, sa citeasca scriptura, sa mediteze si sa faca acte de caritate. Postul este cel mai des practicat in zilele 8 si 14 ale ciclului lunii si de trei ori pe ani pe durata cate unei saptamani in timpul festivalurilor.
Lasa un comentariu